Vreau sa va spun de la inceput ca nu doresc cu acest articol sa epuizez subiectul si nici nu doresc sa intru foarte mult in detalii deoarece procesul este destul de complex, cu toate ca pare simplu la prima vedere.

Picking-ul este una dintre operatiile cele mai importante din depozit. Este, de asemenea, si procesul poate consuma cele mai multe resurse din depozit, resurse umane, IT si timp. Tot pickingul este procesul care poate genera cele mai multe greseli care se transfera catre client.

Un control bun al procesului de picking inseamna sa ai rapiditate si o acuratete mare a comenzilor. Acuratete mare a comenzilor inseamna ca trebuie sa ai in comanda pregatitata  ceea ce clientul a comandat pe comanda catre tine. Asta inseamna ca trebuie sa ai marfurile in depozit, in primul rand, trebuie sa poti gasi marfurile usor in depozit, in al doilea rand si nu in ultimul rand trebuie ca picker-ul (omul care culege produsele) sa ia produsul corect din raft. Pare o chestiune destul de simpla, dar in realitate nu este asa deoarece cu cat numarul de produse se maraste in depozit cu atat acuratetea pickingului, teoretic, scade.

O sa analizez pe rand sfiecare din cele 2 elemente esentiale : timpul de picking si acuratetea pickingului.

Timpul de picking.

E o problema destul de stringenta si destul de greu de monitorizat la nivel de om intr-un depozit complex. De obicei, ca si KPI,  nu se monitorizeaza timpul necesar pentru a aface o comanda (ne se face asta deaorece comenzile nu sunt de aceiasi marime si de aceiasi complexitate), cu toate ca in anumite depozite se monitorizeaza un astfel de paramentru (oricum e mai bine decat nimic), ci se monitorizeaza numarul de linii de comanda facute de un picker intr-o anumita perioada de timp.

Un timp mare de picking inseamna mai multi pickeri care sa pregateasca comenzile, asta daca dorim sa ne incadram intr-o anumita ferreastra de timp, sau inseamna marirea ferestrei de timp daca dorim sa lucram cu acelasi numar de oameni. De obicei, intr-un depozit , fereastra de timp in care trebuie sa facem picking este limitatorul, deci pentru a ne incadra in ea, daca avem un timp de picking slab, trebuie sa compensam cu un numar de oameni mai mare.

Ce influenteaza timpul de picking?

E o intrebare pe care ar trebui sa si-o adreseze fiecare manager de depozit, pentru a putea actiona pe rand asupra factorilor care influenteaza procesul.

1. In primul rand numarul de produse unice (SKU).

E clar ca un numar de SKU-uri mai mare va duce la un timp de picking mai mare. Daca aveti un singur produs care trebuie luat de pe un palet si pus intr-o cutie e clar ca va necesita un timp mai redus decat daca ai 2 produse, oricat de apropiati ar fi paletii in care se afla cele 2 produse. ganditi-va ce insemna picking la 10 produse fata de 5 si atunci o sa aveti imaginea completa. Reducerea numarului de SKU-uri ar fi o solutie pentru reducerea timpului de picking, dar de cele mai multe ori nu e posibil.

2. Asezare produselor in depozit.

Cred ca e clar ca produsele pentru care faci picking ar trebui sa fie asezate cat mai grupat in depozit. Acest lucru nu este posibil deoarece daca ai 50 de produse in portofoliu un client iti va comanda 10 din cele 50 de produse, iar altul 30 de produse etc.

Produsele, de obicei, au locatii fixe in depozit si pickerul trebuie sa se deplaseze la locatie pentru a lua produsele (in cele mai multe din cazuri, dar exista si varianta de a deplasa produsele, fiecare produs in parte catre o anumita zona), asta inseamna un traseu sinuos prin depozit daca produsele nu sunt aranjate bine in depozit. Aranjarea produselor in depozit se poate face static sau dinamic, varianta dinamica a aranjarii produselor este folosita de obicei de softuri de genul WMS economisind spatiul de depozitare si traseele de picking, in cazul unor depozite si al unor categorii de produse.

3. Atributele produselor.

Aici as vrea sa va exemplific luand in considerera timpul de expirare al produselor. De ex: la o comanda trebuie sa alegi un produs cu un anumit timp de expirare, la urmatoarea comanda trebuie sa alegi acelasi produs dar care are un timp de expirare diferit. Culoarea produselor este de asemenea un factor care ingreuneaza procesul de picking.  Un WMS poate rezolva acesta problema eficient reducand timpul de picking.

4. Unitatea minima de picking.

Se poate face picking la palet (varianta cea mai simpla), la cutie sau la bucata sau elemente din bucata (de ex in cazul mochetelor, elementelor metalice etc). Picking la cutie, sa zicem, ar fi varianta acceptabila. Tendinta, in criza, este de a merge pe picking la bucata (scade volumul comenzilor pe client margand catre tendinta de a comanda bucati) varianta care este cea mai defavorabila din punct de vedere logistic.

5. Arhitectura depozitului.

Ma refer aici la modul cum este construit depozitul: randurile lungi de rafturi care nu au cai de acces la mijlocul randurilor, de ex, pentru a putea trece pe urmatorul rand, face ca timpul d epicking sa creasca foarte mult, depozitele cu rafturi drive-in folosite pentru produse incorecte, depozite cu celule etc.

6. Experienta si pregatirea pickerului.

Daca pickerul este unul cu experienta si stie cum sunt produsele pozitionate in depozit asta il va face la o scurta analiza a comanzii primite, sa alega rapid traseul de picking optim pentru acea comanda. Un picker nou si care nu cunoaste produsele si caracteristicile lor va avea in mod clar un timp de picking ridicat. Un WMS va poate rezolva eficient o asemenea problema.

7. Usurinta localizarii produselor in depozit.

Cu cat pickerul va localiza mai rapid produsele in depozit, cu atat mai repede va putea ajunge la acel produs fara a pierde timp in a gasi acel produs. Intr-un depozit fara WMS cea mai mare greseala care se poate face este schimbarea locatiilor produselor. Din pacate acest lucru se intimpla destul de des datorita lipsei planificarii integrate achizitii – depozit, doarece, intr-un depozit fara WMS produsele au locatii fixe si determinate (adica un produs ocupa 5 metri patrati pa randul 2, coloana 3). Daca comenzile de produse (generate de promotiile furnizorilor de ex) fac sa se depaseasca acel spatiu atunci produsele trebuiesc duse in alta parte unde este spatiu de depozitare. Va dati seama ce inseamna gestionarea unui astfel de depozit cu 10.000 de SKU-uri. Un WMS va poate rezolva eficient aceasta problema.

8. Modul de procesare al comenzilor clientilor.

Consolidare comenzilor pe client, desfacerea comenzilor in elemente (2, 3 sau mai multe elemente) componente sau utilizarea de cut-time poate duce la marirea timpului de picking pe client. Un soft WMS, de asemenea va poate ajuta pentru a rezolva o astfel de problema.

9. Semnalizare identificatorilor din depozit.

Randurile si zonele trebuiesc semnalizate usor intr-un depozit pentru a putea fi vizibile si usor identificabile. Atat in cazul unui depozit cu WMS cat si a unui depozit fara WMS acest lucru este extrem de important. Acesti identificatori sunt ca o adresa care ii spune pickerului sa mearga in strada X, la numarul Y si il va gasi pe domnul “Popescu”, pe acel Popescu care trebuie.

Daca aveti comentarii va rog sa le faceti si de asemenea sa trimiteti prietenilor si partenerilor articolul daca considerati ca e interesant pentru ei.

Va urma………….

Daca esti interesat sa masori acesti parametri am creat pentru tine un soft WMS (WebWMS) pe care il poti avea gratuit. Detalii aici WebWMS soft gratuit WMS