KPI depozitare (operatiuni in depozit)

Continui astazi cu partea care a ramas, aceea de kpi-uri pe partea de depozitare. Ca si in articolul trecut, nu am pretentia de a epuiza subiectul deoarece se pot defini o multitudine de kpi-uri, aici am doar dorinta de a da o linie directoare celor care sunt la inceput de constructie si care, de cele mai multe ori, au nevoie de un ghid pentru a-si putea defini propriul mod de lucru.

Urmatorii  KPI pot fi folositi pentru activitatea de depozitare:

– nr comenzi pregatite pe ora;

– nr comenzi pregatite pe om;

– nr comenzi pregatite pe schimburi;

– valoarea stocului de siguranta;

– suprafata totala depozit;

– suprafata utila depozit;

– valoare totala stoc;

– valoare totala stoc pe produse;

– nr total depozite;

– OOS – out of stock;

– OOS pe produse;

– Timpul mediu de procesare al unei comenzi;

– tone intrate pe zi;

– tone iesite pe zi;

– nr de paleti intrati per perioada vs. nr de paleti iesiti per perioada;

– Nr SKU-uri intrate per perioada vs nr SKU-uri iesite per perioada;

– nr de paleti intregi iesiti pe perioada;

– nr de paleti mixti iesiti per perioada;

– costul de management al comenzilor;

– Cost pe comanda;

– cost per linie de comanda;

– cost comanda per client;

– nr total de linii de comanda prelucrate zilnic;

– cost pe comanda pentru fiecare depozit (in cazul in care aveti mai multe depozite);)

– cost pe palet depozitat pe zi;

– cost materiale si ambalaje;

– nr SKU din depozit;

– nr de SKU active din depozit;

– zile de stoc pe depozit;

– zile de stoc pe SKU;

– nr total gestiuni;

– cost inventar (ca si operatiune);

– Greseli de pickig per depozite;

– greseli de picking per om;

– nr de tone manipulate pe om per perioada;

– timpul de receptie al unui palet;

– calitatea receptiei (procent produse receptionate gresit din total produse receptionate per perioada);

– timp mediu procesare document si introducere in WMS;

– distanta medie parcursa pentru a face picking conform comenzilor per perioada;

– nr de ore suplimentare per perioada;

– costul per om per ora;

– ore functionare utilaje;

– consum de combustibil utilaje;

– valoare reparatii utilaje pe perioada (pe toate utilajele sau pe utilaj in parte);

);

– timp mediu predare primire marfuri in zona de incarcare-livrare;

– repectarea programului de incarcare a masinilor;

– lipsuri la inventar (+ si -; poate fi ca procent din valoarea totala a marfurilor depozitate);

);

– Deteriorari in depozit (procent deteriorate din valoarea totala a stocului);

– retururi de marfa;

– timp mediu de stationare produse in zona de tratare erori;

– nr documente per comanda (cite documente interne se fac pentru a onora o comanda);

– timp mediu pregatire comanda per perioada/per om/ per client (timpul scurs de la receptia comenzii in depozit pina la plecarea masinii, in care s-a incarcat acea comanda, din depozit);

– total sume intrate din recliclarea deseurilor per perioada;

– total paleti (ca si ambalaj) achizitionati per perioada;

– total paleti (ca si ambalaj) reparati per perioada;

– cost inventar ambalaje (ca si operatiune) per perioada;

– stoc ambalaje per perioada;

– respectarea orei limita de primire a comenzilor;

– modificare comenzi dupa ce au fost deja introduse;

Am mai putea gasi multi KPI pentru diversele activitati care se fac in depozit. Idea principala in gasirea unor KPI buni si relevanti este aceea de a face un flux foarte clar definit, atat in partea de transporturi cat si in partea de depozitare. Odata creat fluxul (acesti KPI nu au fost scrisi in acet articol in ordinea unui flux anume ci asa cum mi-au venit, de aceea in mod cert am scapat citiva importanti).

Pentru a determina corect kpi depozitare se identifica puntele de control din flux si acolo de introduc valori ale indicatorilor. O alta problema este valoarea acestor indicatori, doarece este foarte greu de preluat o valoare din alta parte sau din alt business chiar daca la prima vedere pare ca cele 2 sunt asemanatoare, conditiile de desfasurare a activitatii nu sunt aceleasi.

De ex: sunt mai multe tipuri de stivuitoare facute de firme diferite siceea ce este foarte important in alegerea unui stivuitor este rigiditatea coloanei telescopice a stivuitorului. Nu stiu citi dintre voi luati in calcul un asemenea aspect la alegerea stivuitorului, dar o colana rigida duce la un timp de pozitionare al paletului pe raft, la inaltimi mari, mai mic decat un stivuitor cu o coloana mai putin rigida, dar o sa vorbesc despre asta intr-un alt articol.

Ai definiti KPI-uri la tine in firma? Cat de relevanti si eficienti sunt? Respecta ideea de a fi SMART?