A fi manager nu este un lucru simplu, cu toate ca unora li se pare extrem de simplu.

Cu multi ani in urma cand eram angajat dupa cite o zi mai plina ma intorceam acasa si, in drum spre casa, stateam si ma gandeam ce am facut in ziua aia. Ma gandeam ca daca m-ar intreba seful meu si m-ar pune sa ii fac o fisa zilnica nu as fi scris in ea decat ca am stat de vorba cu oamenii. Cu citi? Cu multi…..Aveam zile in care nu produceam nimic fizic, dar erau toate ocupate in a discuta cu oamenii. Din pacate asta este una din activitatile managerului, chiar daca le intelegeti ca fiind productive sau nu.

Actiunile si deciziile noastre sunt cele care ne fac sa fim buni manageri. Uneori trebuie sa stii sa creezi anumite impresii si senzatii la oamenii cu care lucrezi pentru a fi perceput ca un manager bun. Exista unii manageri care doar creaza impresii si senzatii fara a le putea sustine ulterior, iar altii care nu stiu sa creeze astfel de impresii si senzatii.

Am sa va povestesc o intamplare legat de ultima categorie de manageri de care discutam mai sus. Eram, in urma cu ceva timp, la o companie si aveam un proiect de consultanta. Eram in birou la unul dintre directorii companiei si incepuse sa mi se planga cat de multa treaba are el si ca nu isi mai vede capul. Pe langa asta a tinut sa-mi povesteasca ca proprietarul companiei ii mai face si el zile fripte fara motiv.

Problema de manager

Nu stiu daca stiti, dar, exista un anumit gen de proprietari de companie care vineaza fumatorii, pe cei care stau la barfa si curatenia din companie. Asta imi povestea domnul director, ca in urmacu o zi, cand avusese si mai multa treaba decat azi, cand era la el in birou, vine proprietarul companiei si ii zice: “Auzi, stii ca am fost mai devreme prin hala si muncitorul X statea si fuma in loc sa munceasca?”.

Domnul director imi povestea ca el era intre 3 contracte si ca era cu 2 telefoane in mana si cu 3 mailuri deschise cand i-a zis patronul asta. Imi povestea astea de parca m-ar fi intrebat: “Vi se pare normal ca eu sa muncesc ca prostul si el sa se uite dupa ala care fumeaza?”.

Un zambet mi-a aparut in coltul gurii cand il ascultam, deoarece imi imaginaz faza, o faza care se intimpla des in multe companii din Romania.

L-am intrebat: “Ok, si ce ai facut?”.

Mi-a zis ca s-a ridiat de la birou, a lasat totul balta si s-a dus cu proprietarul jos in hala sa ii dea amandoi cite o palma dupa ceafa si un sut in dos muncitorului tembel. :)) . Cum, zic, ati lasat totul si v-ati dus jos ? Da, zice el, ai ce era sa fac? Dumneavoastra ce ati fi facut?

Intrebarea asta m-a pus in situatia lui, iar reactia imediata ar fi fost sa actionez asa cum a actionat el. Asa ar fi actionat orice manager incepator, care nu stie sa isi gestioneze timpul si problemele in mod eficient.

Cum rezolva problema un manager bun

I-am povestit ce as fi facut eu: as fi ridicat capul din ce faceam si i-as fi zis: “Da, stiu ca muncitorul X fumeaza, mi-a cerut mie voie acum …… minute cand am trecut prin hala sa faca asta. I-am dat voie pentru ca ieri a stat peste program 2 ore  si azi o sa stea din nou si merita si el 15 minute de pauza.”

Care e diferenta dintre cele 2? La inceputul articolului vorbeam despre senzatii. Exact asta este diferenta: reactia directorului a creat senzatia ca el nu controleaza lucrurile si ca nu stie ce se intimpla la el in hala (pe tarlaua lui) si ca el ca si proprietar tebuie sa vina si sa faca lucrurile pe care directorul nu le controleaza.

Reactia mea demostra exact contrariul: controlez lucrurile, stiu de ele si toate se fac cu permisiunea mea (cu toate ca in realitate nu prea are cum sa se intimple asa), dar ma straduiesc sa tin totul sub control. Ceea ce ii transmiteam proprietaruli era ca: chiar daca am gasit acum o neregula macar asta stie ce se intimpla si controleaza lucrurile, deci pot, oarecum sa ma bazez pe el.

Ce as fi facut dupa ce ar fi plecat seful? M-a fi dus la muncitorul respectiv si i-as fi zis ca l-am vazut ca a fumat unde nu era loc de fumat si ca nu a avut aprobare pentru pauza, ca sefului nu stia nimic si ii dadeam si o palma dupa ceafa si un sut in dos (expresiile au valoare metaforica nu fizica).

Astfel de chestiuni simple dau batai mari de cap managerilor.