Socialism in capitalism

Socialism in capitalism

Socialism in capitalism

Poate o sa vi se para ciudat titlul, dar, daca o sa cititi tot articolul, poate nu o sa mai fie asa de ciudat cum suna: socialism in capitalism.

Eu cand ma gandesc la capitalism ma gandesc la o companie mare care are profit, performante si care are ca scop sa se dezvolte si sa faca mai multi bani. Asa fac eu asocierea cu capitalismul. Cred ca foarte multi dintre voi aveti o astfel de imagine in cap cand vorbiti de capitalism. Imaginea asta ne-a venit „de afara”, de la cei care au cultivat si dezvoltat capitalismul asta. Si totusi…………ceva nu functioneaza chiar asa in capitalism. Eu cred ca chestia asta cu capitalismul e doar o teorie si ca nu poate functiona fara socialism si ca socialismul e parte integranta din capitalism. Eu, cand ma gandesc la socialism, ma gandesc la egalitate intre oameni, egalitate si limitari impuse prin propriile mele forte sau prin alte forte externe mie . De exemplu: in socialism pot sa fiu cel mai bun din firma, dar voi obtine acelasi salariu si aceleasi beneficii ca toti ceilalti din firma. „Acelasi” e corect cu ghilimelele de rigoare pentru ca, probabil, voi avea niste beneficii ceva mai multe dar doar atat cat sa-mi gadile mie orgoliul si sa nu-i deranjeze pe ceilalti.

Va suna cunoscut asta? Cred ca da, pentru ca asta se intampla in toate companiile pe care le cunosc eu. Un angajat mai bun decat cei din echipa lui va castiga cam tot pe acolo cat toti ceilalti, va ave aceiasi masina ca ei, va avea acelasi tip de telefon, acelasi laptop ca ei etc (insiruirile pot continua). Totul se intampla pentru ca apare conceptul de „echipa”, concep care are foarte mult socialism in el, concept care zice ca degeaba esti tu perfromant daca echipa nu e si chiar daca si tu si echipa sunteti performanti nu puteti sa fiti prea mult peste alte echipe din companie ca beneficii pentru ca echipele lucreaza impreuna (deci, nivelul tau de trai va fi cam acelasi ca al colegilor tai in toate cazurile).

La nivel de individ socialismul e in floare in orice fel de capitalism. La nivel de companii nu se intampla acelasi lucru pentru ca o companie poate fi performanta si sa aiba mai multe bunuri chiar daca celeorlalte companii din industrie nu le merge bine (deci poate avea un nivel de trai mult mai ridicat decat al celorlalte „persoane juridice”). Deci, conceptul de socialism dispare odata ce ne indepartam de individ. De la individ si echipa in sus se poate discuta de capitalism fara sa mai aiba implicatii mari conceptul de socialism. Dar…….pentru ca exista un dar, ca sa ajungi acolo trebuie sa te indepartezi de individ si de „echipa”.

Deci, de fapt, din punctul meu de vedere putem discuta de capitalism doar de la un anumit punct incolo, sub acel punct discutam de socialism in interioul capitalismului, socialism impus chiar de catre capitalism.

Noi, oamenii, foarte multi dintre noi ne simtim mult mai bine in socialism decat in capitalism. Si cand spun asta ma gandesc la cat de multi oameni lucreaza in corporatii si se simt bine acolo (intr-un mediu safe, dar cu limitari si egalitate) si la cati oameni sunt antreprenori, adica fac cumva pasul de la socialism la capitalism. Conceptul asta de socialism la nivel de individ se extinde dincolo de granitele companiei pentru ca se doreste foarte mult egalizarea salariilor la nivel de industrie si profesii. Chiar daca nu e facuta oficial o astfel de actiune se intampla tot timpul. Si……..”egalizarea” inseamna socialism care, ciudat sau nu, e promovat si dorit chiar de catre capitalism in inima lui.