Costuri de inventar depozit

inventar

inventar

Logistica este o stiinta inexacta, adica sunt parametri pe care nu intotdeauna ii poti controla. Managementul inventarului din depozit este unul dintre aspectele care face ca logistica sa fie o stiinta inexacta.

Cat de mare trebuie sa fie stocul tau, referindu-ne la numar de SKU-uri si valoare? Exista o valoare optima care poate fi pastrata ca si valoare de referinta sau aceasta valoare este dinamica si nu poate fi fixata nicioadata? Atunci cand lucrezi cu putine SKU-uri aceasta valoare a stocului are o dinamica mai mica, iar valoarea optima a stocului determinata din calcule poate fi pastrata mai mult timp, la fel se poate intimpla daca un numar relativ mic de clienti si o distributie redusa geografic. Lucruirle se complica cu cat numarul de SKU-uri se mareste, cu cat numarul de clienti se mareste si comenzile lor au valori care se modifica periodic si cu cat aria de distributie geografica este mai larga. Acelasi lucru se intimpla cu cat ai mai multe facilitati de depozitare, cu cat viata produselor este mai scurta etc. Dupa cum vedeti sunt o multime de factori care influenteaza acest aspect. Pare destul de complicat sa controlam acest aspect, dar acest lucru este posibil. Cum putem face asta tinand cont de faptul ca voloarea mare a stocului inseana costuri mai mari si blocare mai mare de capital?

Ideal ar fi sa vedem care sunt factorii care influenteaza. Pentru a vedea cat stoc trebuie sa ai, ar trebui sa vezi cat te costa acest stoc si sa poti deptermina valoarea optima intre cost si stoc. Ar trebuie sa vedem care sunt categoriile mari de cost care contribuie la costul total.

Costul cu Facilitatile de depozitare. Acest cost include inchirierea sau amortizarea cladirilor, a echipamentelor fixe sau mobile, utilitatile etc. Un exemplu bun ar fi diferenta dintre costurile unui depozit farmaceutic, ale unui depozit de materiale periculoase sau ale unui depozit frigorific unde aceste costuri sunt mult mai mari decat costurile asociate unui depozit ambiental.

Costurile cu capitalul uman. Sunt costurile generate de oameni care gestioneaza acest stoc: manageri, incarcatori-descarcatori, pickeri, manipulanti, contabili, operatori gestiune, contabili etc.

Costurile Financiare. Cand banii sunt investiti in stoc se pot calcula pierderi zilnice ale acelor bani generate de pierderile de dobanzi sau de oportunitatile de a investi acei bani in alte afaceri.

Costuri de management. Aici as include costuri de inventariere si conturi legate de tehnologia IT pentru a putea eficientiza activitatea.

Costurile de achizitie. Sunt costurile asociate transportului inbound si managementului achizitiilor.

Costul de rotatie a stocurilor. Ca si regula generala cu cat un stoc se roteste mai repede cu atat costurile asociate lui sunt mai mici. Reducand valoarea de rotatie a stocurilor reducerii valoarea stocului. Ganditiva ce inseamna sa aveti un stoc care se roteste la 3 luni sau sa aveti un stoc care se roteste la 1 saptamina.

Acuratetea stocurilor. Asta se reduce simplu la: Stocul din sitem corespunde cu stocul din depozit.In Romania acuratetea stocurilor este o problema datorita neutilizarii unor solutii software adecvate si a unor reguli foarte stricte in depozit. O acuratete a stocurilor de peste 98% ar fi ceea ce este de dorit. Asta in seamna ca in 98% din cazuri ceea ce ii spuneti clientului ca aveti ii si puteti livra, ceea ce inseamna un bun service level. Daca inregistrarile stocului, inventarului, nu sunt corecte asta inseamna munca multa pentru toate departamentele implicate in gestionarea procesului „order to cash”, inseamna de cele mai multe ori o creste a volumului de munca cu 40%, o crestere a costurilor de comunicare si o scadere foarte mare a nivelului de serviciu.

Marfa deteriorata si marfa returnata. Aceste costuri sunt asociate de obicei cu marfurile deteriorate din depozit si cu marfurile returnate ca urmare a problemelor de neconformitate a marfurilor.

Nivelul de servicii. Un nivel rigid al serviciilor oir un singur nivel de servicii va costa totdeauna mai putin. De cele mai multe ori acest lucru nu poate fi oferit, iar de cele mai multe ori se ofera catre clienti mai multe niveluri de servicii, mergand la extrema un nivel de serviciu cu costul cel mai mare poate fi cel numit „pompieristic”: „orice cantitate, oriunde si oricand”.

Avand toate acestea ne punem intrebarea care este solutia si cum putem face pentru a avea un nivel optim al stocurilor?

Ar trebui sa plecam de la determinarea nivelului de serviciu de care clientii au nevoie si eu as imparti asta in 3 categorii sau clase:

– Marfuri critice, acele marfuri care trebuiesc livrate „pompieristic” deoarece nu se poate fara ele si as incadra aici produsele medicale sau cele de urgenta;

– Marfuri Non critice, acele marfuri care pot fi livrate intr-un timp ezonabil, dar care nu sunt critice. De ex: computere si componente IT, materiale de costructii, electrocasnice etc

– Marfuri cu livrare programata, care sunt acele marfuri care sunt personalizate pentru client si care pot fi livrate in baza unui program agreat cu clientul: marfurile alimentare, mobila etc.

Service level-ul mai poate fi categorisit si dupa tipul de client caruia i se adreseaza: retail, reseller sau end-user.

Intelegand nevoile clientilor putem merge mai departe catre „Cele mai bune strategii de otimzare a costurilor stocului”

1. Stocuri gestionate de vanzator. Mutarea stocurilor la vanzator, retailer sau la resseler, va duce la gestionarea foarte usoara a acestor stocuri si la costuri scazute.  O comunicare foarte buna intre vanzator si producator, adica implementarea unor best practices pe tot lantul de supply chain, duce la micsorarea costurilor si la un pret mai mic catre utilizatorul final. Transferul marfurilor direct de la producator la vanzator face parte din aceasta strategie de reducere a costurilor.

2.Logistica Amanata. Este o strategie care prinde tot mai mult contur si care a fost implementata cu mare succes in industria IT si in mobila. Ikea si Dell Computers au fost printre primii care au foslosit aceasta strategie. Strategia se refera a faptul ca nu ai produse finale pe stoc ci doar elementele componente ale produselor finale ceea ce iti da o foarte mare flexibiliatate si o reducere a spatiilor de depozitare. Produsul final se asambleaza inainte de livrare sau il asambleaza clientul acasa, cazul Ikea.